Pentru părinți

Ce legi sunt relevante pentru copiii victime sau martori ai violenței?

Prin violență se poate înțelege „toate formele de violență fizică sau psihică, rănire sau abuz, neglijență sau tratament neglijent, rele tratamente sau exploatare, inclusiv abuzul sexual, în timp ce copilul se află în grija părinților, a tutorelui (tutorilor) legal(i) sau a oricărei alte persoane care are grijă de copil”.[1]

O gamă largă de legi poate avea un impact asupra copiilor victime și martori ai violenței. Drepturile copiilor martori ai infracțiunilor sunt uneori abordate în mod explicit alături de cele ale copiilor victime. Până în prezent, legislația internațională și a UE axată pe procedurile penale s-a concentrat în principal asupra copiilor martori care sunt și victime. Multe principii care derivă din drepturile copilului se vor aplica atât copiilor victime, cât și martorilor.

Printre legile care vizează respectarea drepturilor copiilor se numără și Legea 51 din 3 martie 2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Conform acesteia, audierea minorului victimă sau martor al violenței, în vârstă de până la 14 ani, se va desfășura doar în prezența reprezentanților legali, dar și în prezența unui psiholog. Noutatea acestei legi constă în obligativitatea organului de urmărire penală de a desemna un psiholog care să participe la audierea minorului, cu scopul de a-i oferi sprijin emoțional și „consiliere de specialitate pe toată durata procedurilor legale”.[2]

De asemenea, un alt act normativ la fel de important este Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Legea nr. 272/2004 stabilește principiile generale care trebuie aplicate în respectarea și garantarea drepturilor copilului, deci și în ceea ce privește drepturile copiilor victime ale infracțiunilor, în măsura în care sunt relevante. Aceste principii sunt: a) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; b) egalitatea șanselor și nediscriminarea; c) responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești; d) primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului; e) descentralizarea serviciilor de protecție a copilului, intervenția multisectorială și parteneriatul dintre instituțiile publice și furnizorii privați acreditați; f) asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil; g) respectarea demnității copilului; h) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate; i) asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecție; j) celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil; k) asigurarea protecției împotriva abuzului, neglijării, exploatării și oricărei forme de violență asupra copilului; l) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelație cu ansamblul reglementărilor din această materie.[3]

Există și o serie de documente internaționale precum Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de către ONU pe 10 decembrie 1948, Convenția cu privire la drepturile copilului, Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale*) Lanzarote, 25 octombrie 2007, toate acestea creând cadrul internațional legal de protecție a minorilor.

O viziune colectivă asupra diverselor surse de legislație și orientări relevante ajută la crearea unei abordări cuprinzătoare a drepturilor și nevoilor acestor copii. Aceasta sprijină profesioniștii din domeniul juridic și social în dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a rolurilor și obligațiilor fiecăruia, ceea ce reprezintă un pas esențial pentru a asigura o activitate multidisciplinară și interinstituțională eficientă.

Principalele instrumente relevante pentru justiția penală și protecția copilului relevante pentru victimele copii și martori ai violenței includ:

  • măsurile de justiție penală care privesc victimele și martorii în timpul anchetelor și procedurilor penale;
  • măsuri privind drepturile victimelor, inclusiv dispoziții privind informarea, sprijinul și asistența acordată victimelor, și accesul la despăgubiri;
  • măsuri privind drepturile anumitor grupuri speciale de victime, inclusiv victimele abuzurilor sexuale asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor și victimele traficului de persoane;
  • măsuri generale privind drepturile copilului, inclusiv aplicarea unor principii generale, cum ar fi cel mai bun interesul superior al copilului și dreptul copilului de a fi ascultat;
  • măsuri privind justiția favorabilă copiilor, inclusiv măsuri privind accesul la justiție și participarea la proceduri;
  • măsuri de protecție ale copilului, care abordează identificarea și răspunsul la violența împotriva copiilor, în special modul în care se asigură un răspuns integrat de protecție a copilului din partea diferitelor agenții;
  • măsuri care abordează nevoile de protecție ale anumitor copii, inclusiv ale copiilor cu dizabilități;
  • măsuri care abordează rolul și obligațiile profesioniștilor atunci când lucrează cu copiii victime și martorii violenței;
  • măsuri de protecție a vieții private a celor implicați în proceduri, precum și măsuri de protecție a datelor. măsuri de protecție a datelor, privind confidențialitatea datelor cu caracter personal ale acestora;
  • măsuri care abordează tipuri specifice de infracțiuni, cum ar fi criminalitatea informatică sau aspecte specifice ale criminalității proceduri penale, cum ar fi confiscarea bunurilor;
  • măsuri care abordează cooperarea între autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare din întreaga Europă, UE și la nivel internațional.[4]

 

[1] O’Donnell, Rebecca, 2017, „PROMISE Compendium of Law and Guidance. European and International Instruments concerning Child Victims and Witnesses of Violence”. Link: https://childhub.org/en/child-protection-online-library/promise-project-series-compendium-law-and-guidance

[2] Legea nr. 51 din 3 martie 2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

[3] Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

[4] O’Donnell, Rebecca, 2017, „PROMISE Compendium of Law and Guidance. European and International Instruments concerning Child Victims and Witnesses of Violence”. Link: https://childhub.org/en/child-protection-online-library/promise-project-series-compendium-law-and-guidance