Pentru specialiști

Consimțământul în întreținerea de relații sexuale

Conform Art. 218 – Infracțiuni contra libertății și integrității sexuale – Violul din cadrul Codului Penal, alineatul 1: „Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

În ceea ce privește sintagma „punere în imposibilitate (…) de a-şi exprima voinţa”, asistăm în practică la o înțelegere insuficientă a oferirii consimțământului de către minor în întreținerea de acte sexuale cu un major. Oferirea consimțământului nu implică doar acceptul verbal sau non – verbal din partea victimei minore. Faptul că victima minoră nu a opus rezistență ori verbal ori fizic, nu a țipat, nu s-a îndepărtat de agresor, sau a părut că acceptă și se implică de bunăvoie în actul sexual, toate acestea sau unele dintre ele nu presupun implicit oferirea consimțământului.

Deși poate fi definit diferit în diferite state, în general consimțământul înseamnă:

  • A spune sau a arăta în mod clar că vrei să întreții relații sexuale;
  • Că ești liber să consimți să întreții relații sexuale și că nu ești constrâns fizic sau psihic sau ținut împotriva voinței tale;
  • Că prezinți capacitatea de a înțelege corect situația, precum și efectele care decurg din aceasta.

În definirea conceptului de „capacitate psihică” vom face apel la liniile directoare prezente în „Mental Capacity Act”, document emis de către Parlamentul Marii Britanii și al cărui scop principal este să furnizeze un cadrul legal în vederea evaluării adoptării de decizii în privința adulților lipsiți de capacitatea de a lua decizii în nume propriu.

Astfel, conform documentului, capacitatea mintală pentru a decide în privința întreținerii de acte sexuale se referă la a avea capacitatea psihică / mintală de a înțelege, reține / păstra / înmagazina și de a cântări / reflecta asupra informațiilor relevante cu privire la decizia pe care dorește să o ia persoana.

Informațiile relevante cu privire la decizie, ar putea fi următoarele:

  • Înțelegerea naturii și caracterului sexual al actului sexual, inclusiv modul în care se produce actul sexual / mecanismele lui;
  • Înțelegerea de către persoana care va lua decizia, cu privire la faptul că poate fi de acord sau poate refuza actele sexuale și are capacitatea de a decide dacă să își ofere consimțământul sau nu;
  • Înțelegerea faptului că o consecință previzibilă a relației sexuale dintre un bărbat și o femeie este aceea că femeia poate rămâne însărcinată;
  • Înțelegerea faptului că în întreținerea de acte sexuale sunt implicate riscuri legate de boli cu transmitere sexuală și că riscurile pot fi minimizate prin utilizarea prezervativului.

Deși legea specifică în mod clar care sunt limitele de vârstă în ceea ce privește întreținerea de relații sexuale cu minori, din păcate sunt situații în care aceste limite sunt interpretate prin lumina faptului că minorul și-a oferit consimțământul.

Revenind la ceea ce am menționat puțin mai sus, oferirea consimțământului nu implică doar acceptul verbal sau non – verba al minorului cu privire la întreținerea de acte sexuale sau faptul că nu a refuzat în mod direct întreținerea de relații sexuale. Dacă vom analiza în mod aplicat diferitele aspecte ale oferirii consimțământului, vom vedea că minorii nu au capacitatea intelectuală necesară, maturitatea și informațiile necesare pentru înțelegerea completă și corectă a tuturor sau a unora dintre următoarele aspecte: natura și caracterul sexual al actului sexual, diferențele de putere și de influență psihologică dintre minor – major, consecințele psiho – emoționale pe termen lung ale implicării în relații sexuale cu un major, înțelegerea corectă a informațiilor medicale legate de infecțiile cu transmitere sexuală, aspecte legate de oferirea sau retragerea în orice moment a consimțământului, însăși înțelegerea corectă și completă a conceptului de „consimțământ”, ori înțelegerea unor aspecte legate de procese psihologice mai complexe de tipul grooming – ului sexual sau ascendentul de autoritate și putere deținut de un major asupra unui minor.

 

Bibliografie:

  1. Codul penal. Codul de procedura penala. Legile de executare (2025), Ed. Hamangiu
  2. Mental Capacity Act (2005)

 

Articol scris de Patricia Aramă, psiholog clinician