Pentru copii

Relațiile romantice în perioada adolescenței

Adolescența reprezintă una dintre cele mai frumoase perioade ale vieții, în care ne începem să ne cunoaștem din ce în ce mai mult pe noi înșine prin interacțiunile din mediul social, fie că sunt la școală, în grupului de prieteni, în relația cu membrii familiei, în comunitate ș.a.m.d. Aceasta poate fi împărțită în două etape: adolescența timpurie, între 11-16 ani, și adolescența târzie, 17-19 ani.

Inevitabil, în această perioadă, se creează legături de prietenie cu diferiți oameni, însă, în unele cazuri, se pot descoperi și alte sentimente, cum ar fi cele romantice. Adolescenții încep să aibă fluturi în stomac și să se îndrăgostească de anumite persoane, cu care există posibilitatea să și înceapă o relație amoroasă. Aceste evenimente sunt perfect normale, în special pentru adolescența târzie, însă pot avea loc și mai devreme, în a doua parte a adolescenței timpurii.

În general, oamenilor le place să exploreze lucruri noi care îi fac să simtă fericire, satisfacție și bucurie. Trebuie, însă, ca atunci când aleg să intre într-o relație, mai ales la această vârstă, să țină seamă de mai multe aspecte.

Printre altele, adolescența este marcată și de un interes sexual mai explicit, iar relațiile romantice adolescentine devin un context pentru exploatarea erotică și activarea sistemului comportamental sexual și reproductiv. În acest sens, există mai multe modalități prin care partenerii își comunică interesele sexuale, precum și apetitul, cum ar fi strategiile verbale sau non verbale. Un studiu realizat în 1990[1] a identificat patru strategii generale ale comunicării sexuale:

  1. Apropierea emoțională și fizică – partenerii caută să se apropie pentru a-și exprima dorințele sexuale;
  2. Logica și rațiunea – sunt folosite pentru a limita intimitatea sexuală prin argumente raționale, insistența asupra unui anumit nivel de implicare și compromisul cu partenerul;
  3. Acte antisociale – acestea implică amenințări, inducerea vinovăției și chiar forța fizică;
  4. Presiunea și manipularea – se pot regăsi aici înșelăciunea, utilizarea de droguri și alcool, manipularea emoțională.

Având în vedere lipsa de experiență în materie de sexualitate și caracterul nou al relațiilor romantice, în general, comunicarea despre „cât de departe să merg” sau „cu ce mă simt eu confortabil” sau „e normal să accept asta”, poate fi un subiect deosebit de ciudat și provocator la această vârstă.

Prieteniile romantice din timpul adolescenței reprezintă o etapă care îi marchează pe oameni sau ar trebui să o facă, într-un mod pozitiv, din care să învețe cât mai multe lucruri esențiale pe parcursul vieții și în care să experimenteze și să trăiască sentimente plăcute. Însă, în unele cazuri, aceste tipuri de relații, în perioada adolescenței, și nu numai, se transformă în ceva neplăcut care ar putea să aibă efecte negative asupra dezvoltării tinerilor pe diferite planuri, precum și în relațiile romantice și sociale viitoare. Cea care stă la bază acestor probleme, de cele mai multe ori, este violența. Ea poate fi de mai multe tipuri:

  • Violență fizică – este fenomenul prin care, de la cearta care are loc între două sau mai multe persoane, la un moment dat, acestea ajung să se lovească. Indiferent că a fost o acțiune singulară sau că s-a întâmplat de mai multe ori, că a fost sau nu cu intenție sau că a durut sau nu, este la fel de grav.
  • Violența sexuală – acest tip de violență se referă la acele acte, atingeri, gesturi intime și sexuale pentru care tu nu ți-ai dat consimțământul. De asemenea, aici pot fi incluse orice alte mângâieri, sărutări, hărțuiri sexuale, orice activitate care face parte din aria comportamentului sexual.
  • Violența psihologică – din această categorie facă parte actele care provoacă o tensiune, insultare, impunerea controlului, amenințări verbale, spargerea de obiecte prin jur, izolare de prieteni, familie, abuzarea fizică a animalelor domestice, acte de gelozie duse la extremă, șantajare, manipulare emoțională cu scopul de obține diferite lucruri și orice alte acțiuni care afectează stima de sine;
  • Violența economică – limitarea accesului la resursele economice (bani, bunuri personale) și privarea de acestea, precum și privarea de resurse necesare ale vieții, precum medicamente, hrană și orice alte alimente și obiecte de primă necesitate, forțarea la diferite munci, control asupra bunurile comune și/sau asupra partenerului/partenerei.
  • Violența spirituală – limitarea, interzicerea satisfacerii necesităților moral – spirituale, a valorilor culturale, lingvistice, religioase, ridiculizarea acestora și orice alt comportament cu efect asemănător.

În plus, trebuie să fii atent la comportamentul partenerei/partenerului, întrucât acesta se poate manifesta fie într-un mod direct (interacțiune directă cu agresorul: lovire, amenințare și orice altă acțiune din sfera violenței), fie într-un mod indirect. Cea de-a doua modalitate este mai dificil de identificat deoarece se manifestă prin intermediul altor persoane sau cercuri sociale (răspândirea de bârfe și zvonuri, marginalizarea, neglijarea).

Aceste acte se întâmpla destul de frecvent în aceste tipuri de relații și există posibilitatea să nu le putem recunoaște sau admite atunci când au loc. De aceea, este foarte important ca tu să știi aceste informații și să știi cum să te protejezi de ele și cum să le eviți pe cât mai mult cu putință. În cazul în care ești victima uneia dintre formele de violență amintite mai sus, este necesar să vorbești cu cineva de încredere care te poate ajuta în aceste situații, fie că este din familie (părinte, unchi, mătușă, soră, frate), fie că este din cercul social, precum prieteni sau de la școală (profesori).

 

Bibliografie

[1] Christopher, F. S., & Frandsen, M. M. (1990). Strategies of influence in sex and dating. Journal of Social and Personal Relationships, 7(1), 89–105. https://doi.org/10.1177/0265407590071005

Legea nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.