Abuzul sexual al copiilor este un subiect delicat și dificil de abordat, atât intre adulți, cât mai ales într-o discuție între părinte și propriul copil. Și totuși aceste discuții sunt importante, căci ele pot preveni cazuri de abuz, pot oferi adulților și copiilor instrumente care să îi ajute să se ferească de astfel de situații.

Mituri despre abuzul sexual

Probabil tocmai pentru că este un subiect despre care nimeni nu vorbește cu plăcere, câteva mituri s-au propagat fără să aibă un fundament real.

Abuzatorii sunt bărbați adulți, se spune, însă în foarte multe cazuri abuzurile sunt săvârșite de femei și mai ales de copii și adolescenți până în 18 ani. Chiar dacă fetele sunt mai adesea abuzate sexual decât băieții, băieții sunt aproape la fel de frecvent victime ale abuzului și ale exploatării sexuale. Băieții însă, mai des decât fetele, vor căuta să ascundă abuzul suferit.

Probabil cea mai frecvent întâlnită credință despre abuz este aceea că abuzatorii sunt străini periculoși, care se ascund în parcuri și ademenesc copiii cu bomboane. Statisticile – la nivel național sau internațional – arată că majoritatea covârșitoare a abuzurilor sexuale au loc în mediul familial și sunt săvârșite de persoane în care copiii au încredere: părinți, rude apropiate, prieteni de familie, oameni care au mai ușor acces la copii.

Ce este abuzul sexual?

Abuzul sexual asupra copilului înseamnă implicarea copilului într-o activitate sexuală pe care el nu o înțelege, pentru care nu are capacitatea de a-și da încuviințarea informată, pentru care nu este pregătit din punct de vedere al dezvoltării psiho-somatice sau care încalcă legile sau tabuurile sociale legate de rolurile familiale.

Abuzul sexual asupra copilului presupune antrenarea copilului în activități realizate cu intenția de a satisface nevoile unui adult sau ale unui alt copil, care prin vârstă și dezvoltare se află față de copilul abuzat într-o relație de răspundere, încredere sau putere.

Ce efecte are abuzul sexual asupra copilului?

Efecte pe termen scurt la nivel emoțional:

Sentimentul de vinovăție – foarte frecvent, copiii care au trecut printr-o experiență de abuz sexual se simt vinovați pentru ceea ce s-a întâmplat. Adulții sau copiii mai mari le spun să păstreze secretul și îi amenință că le vor face rău lor sau familiei dacă nu vor păstra secretul.

• Teama
• Degradarea imaginii de sine
• Amintirea repetată, uneori chiar obsesivă a evenimentului abuziv,
• Depresia
• Anxietatea

La nivel somatic, copiii pot acuza tulburări digestive, dureri de cap, tulburări de somn, coșmaruri, tulburări alimentare.

Comportamental pot fi observate schimbări precum retragere, agresivitate la adresa celorlalți și a propriei persoane (copiii abuzați se mușcă, se trag de păr, se taie), dificultăți de relaționare și de adaptare socială, ostilitate, frica de întuneric și scăderea performanțelor școlare.

Unii copii manifestă un interes neobișnuit pentru aspecte de natură sexuală, își exprimă afecțiunea în moduri neadecvate pentru vârsta lor sau ajung să angajeze alți copii în activități sexuale, perpetuând astfel comportamentul abuziv.

Severitatea impactului este cu atât mai mare cu cât abuzul are o durată și o intensitate mai mari, dacă există o componentă de premeditare, amenințare, coerciție, sadism etc.

Efecte posibile pe termen lung

În cazul în care copilul abuzat nu primește sprijin din partea unui adult de încredere și – de preferat – ajutor specializat din partea unui psiholog, consecințele abuzului pe termen lung pot include:

• Tulburări emoționale
• Depresie, tendințe suicidare
• Fuga de acasă
• Prostituție
• Consum de alcool și droguri
• Disfuncții în sfera sexuală
• Perpetuarea comportamentului abuzator
• Tulburări de adaptare socială
• Comportamente sexuale compulsive
• Practici contraceptive scăzute, risc crescut de preluare a unor boli cu transmitere sexuală
• Tulburări de somatizare
• Tulburări de alimentație și de somn
• Dureri cronice de cap, de spate și în zona pelviană
• Intoleranță la intimitate sau continuă căutare a intimității

Care sunt principalele nevoi ale copiilor care au trecut printr-un episod de abuz?

• Copiii au nevoie să vorbească despre experiențele și sentimentele lor;
• Copiii au nevoie să știe că au la cine să apeleze când au nevoie de ajutor;
• Copiii au nevoie să fie în siguranță;
• Copiii au nevoie de sprijin pentru a se recupera, dar nu trebuie tratați că victime și etichetați pentru tot restul vieții.

Odată ce copilul a dezvăluit abuzul, este vitala prezența unui adult, mai ales a unui părinte protector sau a unei persoane de îngrijire, în care copilul are încredere și care îl poate ajuta să facă față acestei experiențe dramatice și să înțeleagă ce i s-a întâmplat, oferindu-i sprijin și protecție.

În astfel de cazuri este recomandată evaluarea și consilierea psihologică realizate de către profesioniști cu experiență în domeniul abuzului sexual.

 Cum iți educi copilul ca să se protejeze de un eventual abuz?

• Sfatul de a nu vorbi cu străinii, de a nu se sui în mașină cu un necunoscut, este util, dar nu și suficient, având în vedere că abuzatorii sunt adesea persoane în care copiii au încredere din cercul de apropiați.
• Fă-i copilului un minim de educație sexuală. Explică-i că nimeni nu trebuie să îl atingă în părțile intime ale corpului său. Nu face din sexualitate un subiect tabu. Caută cărți, informații sau profesioniști care să te învețe să vorbești cu copilul tău despre sexualitate dacă acest lucru te stânjenește.
• Spune-i copilului că decizia asupra propriului corp îi aparține și că nimeni, nici cineva apropiat, nu are dreptul să îl forțeze la o apropiere fizică nepotrivită. Învață-l să vină imediat să iți spună dacă cineva încearcă să îl atingă neadecvat.
• Vorbește cu copilul tău și ascultă-l, obișnuiește-l să fie deschis cu tine și să iți spună ce îl frământă.