„Tabletop” – instrument practic pentru consolidarea colaborării multidisciplinare în centrele Barnahus

Centrele specializate în audierea judiciară și sprijinul psihologic al copiilor victime ale abuzului sexual și violenței funcționează pe baza unui principiu fundamental: colaborarea multidisciplinară. Modelul Barnahus a fost dezvoltat tocmai ca răspuns la fragmentarea intervențiilor, la multiplicarea audierilor și la riscul retraumatizării copilului în contact cu sisteme instituționale insuficient coordonate.

În cadrul acestor centre, profesioniști din domenii diferite – poliție, parchet, protecția copilului, psihologie, medicină, educație și servicii sociale – sunt chemați să lucreze împreună, în jurul aceluiași copil și al aceleiași situații de abuz. Deși există proceduri, protocoale și standarde, practica arată că simpla existență a acestora nu garantează o colaborare eficientă. Diferențele de limbaj profesional, prioritățile instituționale distincte, ritmul diferit al proceselor juridice și sociale, precum și situațiile complexe și imprevizibile ale cazurilor reale pot genera blocaje, confuzii sau tensiuni.

În acest context, exercițiile de tip tabletop reprezintă un instrument de lucru extrem de util pentru consolidarea colaborării multidisciplinare. Ele permit echipelor să analizeze, să exerseze și să îmbunătățească modul în care funcționează împreună, într-un cadru sigur, reflexiv și centrat pe copil.

Ce este un exercițiu tabletop

Un tabletop exercise este o simulare bazată pe scenariu, desfășurată prin discuții structurate între profesioniști, în jurul unei mese sau într-un cadru de lucru comun. Nu este un exercițiu operațional sau de teren, nu presupune echipamente speciale și nu implică simulări în timp real. Accentul este pus pe procesele decizionale, pe comunicare, pe clarificarea rolurilor și pe coordonarea interinstituțională.

Într-un exercițiu tabletop, participanții nu joacă roluri fictive, ci își asumă propriile roluri profesionale reale. Ei sunt invitați să răspundă la situații și dileme așa cum ar face-o în practica de zi cu zi. Scenariul este construit astfel încât să reflecte cât mai fidel complexitatea cazurilor întâlnite în centrele care lucrează cu copii victime ale abuzului.

Caracteristicile esențiale ale unui exercițiu tabletop includ:

• participarea activă a tuturor instituțiilor relevante;
• structurarea scenariului în etape succesive;
• introducerea graduală de informații noi care necesită decizii;
• orientarea către reflecție și învățare, nu către evaluarea performanței individuale;
• finalizarea exercițiului cu un debriefing structurat.

Durata unui astfel de exercițiu este, de regulă, cuprinsă între una și trei ore, în funcție de obiectivele stabilite și de complexitatea scenariului.

Relevanța exercițiilor tabletop în contextul Barnahus

Modelul Barnahus pune un accent deosebit pe colaborarea multidisciplinară și interinstituțională, considerând-o condiția esențială pentru protejarea copilului și pentru buna desfășurare a procesului judiciar. Standardele de calitate Barnahus subliniază necesitatea coordonării între instituții, a planificării comune a intervențiilor și a unui management integrat al cazurilor.

Exercițiile tabletop se aliniază foarte bine cu această paradigmă, deoarece:

• creează un spațiu structurat în care profesioniștii pot reflecta asupra practicilor existente;
• permit identificarea discrepanțelor dintre procedurile scrise și practica reală;
• facilitează dialogul între instituții care, în mod obișnuit, comunică mai ales prin documente formale;
• contribuie la construirea unei înțelegeri comune asupra traseului copilului prin sistem;
• ajută la menținerea perspectivei centrate pe copil, chiar și în situații juridice complexe.

Prin utilizarea exercițiilor tabletop, centrele Barnahus pot transforma colaborarea multidisciplinară dintr-un concept teoretic într-o practică reală, testată și ajustată constant.

Proiectarea unui exercițiu tabletop într-un centru Barnahus

1. Stabilirea obiectivelor

Orice exercițiu tabletop trebuie să pornească de la obiective clare. Acestea reflectă nevoile reale ale echipei și ale centrului. Exemple de obiective pot fi:

• clarificarea etapelor parcurse de la sesizare la audierea copilului;
• exersarea planificării audierii într-un cadru multidisciplinar;
• îmbunătățirea comunicării între psihologi, poliție și procurori;
• testarea modului în care sunt luate deciziile de protecție a copilului;
• analizarea coordonării între procedura judiciară și suportul psihologic.

Obiectivele bine definite oferă direcție exercițiului și facilitează evaluarea rezultatelor.

1. Construirea scenariului

Scenariul este elementul central al exercițiului tabletop. Acesta trebuie să fie realist, credibil și relevant pentru contextul centrului. De regulă, scenariile sunt inspirate din tipologii de cazuri frecvent întâlnite, fără a reproduce situații reale identificabile.

Un scenariu eficient:

• implică un copil și un context familial plauzibil;
• include mai multe instituții încă din faza inițială;
• este structurat în etape succesive;
• introduce elemente de incertitudine sau complexitate (de exemplu, reacții ambivalente ale familiei, presiuni instituționale, suspiciuni suplimentare).

Exemplu practic de exercițiu tabletop

Contextul scenariului

Un copil de 10 ani oferă indicii indirecte la școală privind situații îngrijorătoare care ar avea loc acasă. Sesizarea ajunge la autorități, iar copilul este potențială victimă a abuzului sexual intrafamilial. Există și suspiciunea unei componente online.

Derularea exercițiului

Etapa 1 – Sesizarea și activarea echipei

Participanții discută cine primește sesizarea, cine are responsabilitatea inițială, cum este convocată echipa multidisciplinară și cine comunică cu familia.

Etapa 2 – Planificarea audierii

Echipa analizează cine participă la planificare, cum sunt stabilite obiectivele audierii, ce informații sunt necesare și cum este protejat copilul înainte de audiere.

Etapa 3 – Audierea și evaluarea medicală

Se discută organizarea audierii judiciare, coordonarea evaluării medicale, abordarea eventualelor probe și sprijinul emoțional oferit copilului.

Etapa 4 – Intervenția pe termen scurt și mediu

Participanții elaborează un plan integrat de protecție, suport psihologic și monitorizare, clarificând responsabilitățile fiecărei instituții.

Debriefingul – componenta esențială a exercițiului

După finalizarea scenariului, exercițiul continuă cu un debriefing structurat. Această etapă este esențială pentru transformarea exercițiului într-un instrument real de învățare organizațională.

În cadrul debriefingului se analizează:

• ce a funcționat bine în colaborare;
• unde au apărut blocaje sau neclarități;
• ce proceduri trebuie ajustate;
• ce schimbări concrete sunt necesare;
• cine este responsabil pentru implementarea acestora.

Rezultatele debriefingului pot fi integrate în revizuirea protocoalelor interinstituționale și în planurile de formare profesională.

Beneficiile exercițiilor tabletop pentru specialiști și instituții

Pentru profesioniști, exercițiile tabletop oferă un spațiu de reflecție și învățare comună, reducând tensiunile și neînțelegerile interinstituționale. Pentru instituții, ele contribuie la clarificarea rolurilor, la eficientizarea proceselor și la creșterea calității intervențiilor.

În final, beneficiarul principal este copilul, care are parte de o intervenție coerentă, coordonată, predictibilă și mai puțin traumatizantă.

Exercițiile de tip tabletop reprezintă un instrument valoros pentru centrele care lucrează cu copii victime ale abuzului, în special în cadrul modelului Barnahus. Ele facilitează colaborarea multidisciplinară, transformă standardele în practică vie și contribuie la dezvoltarea unei culturi profesionale bazate pe reflecție, responsabilitate comună și orientare către nevoile copilului.

Bibliografie:

Barnahus Network (2023). Multidisciplinary teamwork training: Practical methods for interagency collaboration.

Barnahus Network (2020). Barnahus Quality Standards – Guidance and tools for multidisciplinary and interagency practice.

Articol realizat de Diana Munteanu, psiholog clinician & psihoterapeut, Centrul Barnahus